Echipa de avocați de la SCPA Boerescu și Ciocodeica, coordonată de avocat Alexandru Păun, a decis inițierea unui litigiu fără șansă aparentă de câștig, cel puțin din perspectiva practicii judiciare de până acum.

În speță angajatul nostru a fost concediat ad nutum, primind decizia în a doua zi a perioadei de probă, astfel că acțiunea, apărea ca lipsită de orice șanse.

Particularitățile cauzei, încrederea clientului și gândirea out of the box au determinat avocații să încerce imposibilul, iar rezultatul este unul excepțional, care vorbește de la sine.

Relevant este ca angajații să știe că drepturile lor sunt prevăzute expre în Codul Muncii, iar angajatorii nu le pot încălca fără a suporta consecințle legale.

Soluționarea litigiului pe cale judiciară

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, am solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care instanța să dispună anularea deciziei nr. 737/31.01.2018 și reintegrarea în funcția deținută anterior, și să oblige clientul nostru la plata unor despăgubiri egale cu valoarea tuturor drepturilor salariale statuate potrivit contractului, de care ar fi beneficiat în condițiile legii, de la concediere și până la reintegrarea efectivă, să constate hărțuirea psihologică la care a fost supus, prin emiterea abuzivă a deciziei de concediere, în perioada de probă, fără nicio verificare a aptitudinilor profesionale ale angajatului. Am solicitat daune de 100.000 euro cu titlu de daune morale.

Am arătat și dovedit că, în mod evident dispozițiile art. 5 din Codul muncii, care statuează că în cadrul relațiilor de muncă functionează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, precum și cele ale art.8 din Codul Muncii, care precizează că relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei-credințe.

90 de zile calendaristice era termenul perioadei de probă în cadrul căruia contractul de muncă putea fi desfăcut fără acorul angajatului, la simpla voință a angajatoprului.

Rezultatul?

Prima instanță, Tribunalul București, a respins ca neintemeiate pretentiile apelantului, apreciind că nu sunt îndeplinite elementele răspunderii patrimoniale. Am atacat hotărârea la Curtea de Apel București, având încredere în viziunea instanței superioare.

Analizând sentința atacată în raport de probele administrate, critici, opinii formulate, susținerile părților și temeiul de drept, Curtea de Apel a apreciat ca apelul clientului nostru ca fondat.

Atunci când perseverezi și crezi în dreptatea clientului tău, imposibilul merită !

Decizia Curții de Apel în cazul clientei noastre

Întrucât decizia de concediere a fost luată cu rea credință și a produs clientului nostru un prejudiciu moral, concretizat în Iipsirea intempestiva de sursele de venit necesare, ce conferă siguranța zilei de mâine, vătămarea dreptul la evoluție profesională și cariera, lipsa continuității în muncă, suferința psihică, prin afectarea onoarei și demnitatii, vechimea în muncă, probleme legate de asigurările sociale și medicale, pensie de limită de vârstă, stagiul de cotizare, etc., dificultatea în a găsi un loc de muncă similar, datorită specializării, Curtea de Apel a apreciat ca acesta este îndreptățită la repararea prejudiciului, iar cuantumul de 10000 (zece mii de euro) Euro este just.

Informații utile celor interesați de soluționarea unor conflicte de muncă

Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, dupa caz, colective de muncă prevăzute de Codul Muncii, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit Codului Muncii și a legislației conexe.

Cauzele privind litigiile si conflictele de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar. Judecarea în fond a acestora este asigurată de Tribunale, iar judecata în apel de Curțile de Apel competente.

Răspunderea patriomonială a angajatorului față de salariat

Angajatorul este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legatură cu serviciul. Condițiile generale pentru angajarea răspunderii angajatorului sunt aceleași ca și în cazul răspunderii salariatului față de angajator:

• existența unei fapte ilicite a angajatorului;
• salariatul să fi suferit un prejudiciu material sau moral.

Exemple de acțiuni pentru care angajatorul poate răspunde patrimonial: împiedicarea accesului salariatului la munca, plata cu întârziere a salariului, concedierea nelegală, săvârșirea unui act discriminator, neachitarea unor drepturi bănești cuvenite, neacordarea concediului de odihnă, rechemarea abuzivă din concediul de odihnă.

Legea nr. 53/2003

Legea nr. 53/2003 este o lege de protecție a salariaților împotriva eventualelor abuzuri ale angajatorilor, reglementând, prin dispoziții imperative, procedurile ce trebuie urmate în cazulmăsurilor de concediere, instanța de judecată fiind îndreptățită și având obligația totodată, să intervină pentru restabilirea unui drept încălcat. Îndeosebi în cazul raporturilor de muncă unde legislația are ca scop protecția salariaților.

În concluzie

Deși angajatul a fost în perioada de probă, pentru că așa a decis angajatorul, astfel că acțiunea apărea ca lipsită de orice șanse, am obținut reintegrarea cu plată a tuturor drepturilor salariale și daune morale de 10.000 euro (zecemii euro) pentru clientul nostru într-un caz imposibil.

Nemo censetur ignorare legem!

Mai jos puteți găsi textul integral al deciziei Curții de Apel București.